↧
Expozitie de carte - Biblioteca Sacueni
↧
Clubul AS al Doamnelor - intalnirea din iunie
UNIUNEA FEMEILOR BIHOR ORADEA
Str. Iuliu Maniu nr. 64
Telefon 0359426134, 0770140956
E-mail :unfemei@yahoo.com
Nr.136 /23 IUNIE 2014
Clubul As al Doamnelor pentru luna IUNIE 2014 va invita sa aisistati la prezentarea :
Expunerea este sustinuta de doamna prof. TEREBENT ANA, miercuri 25 IUNIE 2014 de la orele 17,00.
Mentionam ca este ultima intalnire din prima jumatate a anului 2014. Activitatea se va relua, dupa o scurta vacant, la sfarsitul lunii SEPTEMBRIE .
Cu deosebita stima
Str. Iuliu Maniu nr. 64
Telefon 0359426134, 0770140956
E-mail :unfemei@yahoo.com
Nr.136 /23 IUNIE 2014
Clubul As al Doamnelor pentru luna IUNIE 2014 va invita sa aisistati la prezentarea :
“DUBAI – ORASUL SUPERLATIVELOR FASCINANTE”
Expunerea este sustinuta de doamna prof. TEREBENT ANA, miercuri 25 IUNIE 2014 de la orele 17,00.
Mentionam ca este ultima intalnire din prima jumatate a anului 2014. Activitatea se va relua, dupa o scurta vacant, la sfarsitul lunii SEPTEMBRIE .
Cu deosebita stima
ing.Miorita Sateanu
coordonator Club AS al Doamnelor
Cetatean de onoare al Municipiului Oradea
www.uniuneafemeilorbihor.blogspot.ro
coordonator Club AS al Doamnelor
Cetatean de onoare al Municipiului Oradea
www.uniuneafemeilorbihor.blogspot.ro
↧
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara-la biblioteca Salonta
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara-la biblioteca Salonta: EȘTI ELEV ? ÎȚI PLACE SĂ CITEȘTI? VREI SĂ FII MAI INFORMAT? VINO LA BIBLIOTECĂ ȘI ÎN TIMPUL VACANȚEI! CITEȘTE ȘI LA SFÂRȘITUL...
EȘTIELEV?
ÎȚI PLACE SĂ CITEȘTI?
VREI SĂ FII MAI INFORMAT?
VINO LA BIBLIOTECĂ
ȘI ÎN TIMPUL VACANȚEI!
CITEȘTEȘI
LA SFÂRȘITUL VERII
VEI FI RĂSPLĂTIT CU
PREMII ÎN CĂRȚI!
TE AȘTEPTĂM CU DRAG
LA IZVORUL NESECATAL
CUNOAȘTERII, LA
BIBLIOTECA ORAȘULUI SALONTA!
![]()
TANULÓVAGY?
SZERETSZ OLVASNI?
SZERETNÉL TÁJÉKOZOTTABB LENNI?
GYERE A KÖNYVTÁRBA
A VAKÁCIÓBAN IS!
OLVASS
ÉS A NYÁR VÉGÉN
KÖNYVJUTALOMBANRÉSZESÜLSZ!
SZERETETTEL VÁRUNK
AZ ISMERETEK
KIAPADHATATLAN FORRÁSÁNÁL,
A VÁROSI KÖNYVTÁRBAN!
↧
Programul grupului Maramureşul istoric - 27.06 ÷ 06.07.2014
Programului grupului Maramureşul istoric, cuprins în cadrul proiectului cultural-educativ transfrontalier: „Învăţământ şi generozitate – cunoaşterea, valorificarea şi păstrarea tradiţiilor culturale ale României şi Ucrainei, prinorganizarea de tabere de elevi şi cadre didactice“ - ediţia unsprezecea, proiect desfăşurat de către Asociaţia Morăriţa din Oradea în parteneriat cu Fundaţia Dacia – Apşa de Jos - Maramureşul istoric – Ucraina în Oradea în perioada 27.06÷05.07.2014
Vineri - 27.06.2014 – ziua I-a:
1. 16.30÷17.30 – Sosirea grupului Maramureşul istoric în Oradea. Cazarea la Colegiul Tehnic Mihai VITEAZUL;
2. 19.00÷22.00 - Masa de seară – Program de acomodare şi odihnă
Sâmbătă - 28.06.2014 – ziua II-a:
1. 08.30÷09.00: Micul dejun
2. 09.00÷18.00: Program recreativ: Bãile 1 Mai – Ştrandul Venus;
Duminicã - 29.06.2014 – ziua III-a:
1. 08.30÷09.00: Micul dejun
2. 09.00÷18.00: Program recreativ: Bãile 1 Mai – Ştrandul Venus;
Luni - 30.06.2014– ziua IV-a:
1. 09.30÷10.30: Vizitarea Primăriei Municipiului Oradea şi a Turnului Primăriei – întâlnirea tradiţională cu dl. Ilie BOLOJAN, Primarul Oradiei;
2. 10.30÷18.00: Program recreativ – Bãile Felix – Ştrandul Felix;
Marţi - 01.07.2014– ziua V-a:
1. 09.30÷10.30: Vizitarea MuzeuluiCentrului Eparhial Oradea – Întâlnire cu Preasfinţitul Episcop Dr. Sofronie Drincec – Întâistătătorul Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei;
2. 10.30÷18.00: Program recreativ – Bãile Felix – Ştrandul Felix;
3. 19.00÷20.30: Activitate culturală publică: Lansarea Gazetei APŞA şi a Revistei Familia Română(cele mai noi numere din anul 2014) - Sala Mare a Primăriei Municipiului Oradea;
Miercuri - 02.07.2014 – ziua VI-a:
1. 09.30÷10.30: Depunere omagială de jerbe şi buchete de flori în amintirea fiului satului Apşa de Jos din Maramureşul Istoric – Dr. Mihai Marina - consul şi consul general al Consulatului Regatului României Mari, instituţie a statului român care a funcţionat la Oradea în clădirea Muzeului Memorial Aurel LAZÃR(str. Aurel LAZÃR, nr.13), în perioada iunie 1941 ÷ 1943 şi în clădirea Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei şi Bihorului(str. Roman Ciorogariu, nr.3) în perioada 1943 ÷ sept. 1944;
2. 10.30÷18.00: Program recreativ – Bãile Felix – Ştrandul Felix;
3. 19.00÷20.30: Lansarea cărţii:„10 ani de existenţă“ – Cenaclul literar Barbu Ştefãnescu Delavrancea – Sala Festivã a Baroului Avocaţilor Bihor
Joi - 03.07.2014 – ziua VII-a:
1. 09.30÷10.30: Vizitarea Bibliotecii Universităţii Oradea – Salutul conducerii Universităţii Oradea, identificarea posibilităţilor derulării unor proiecte comune;
2. 10.30÷18.00: Program recreativ – Bãile Felix – Ştrandul Felix;
3. 18.30÷20.00: Vizitarea Mãnãstirii Sfintei Cruci - Participarea la slujba vecerniei;
Vineri - 04.07.2014 – ziua VIII-a:
1. 09.30÷10.30: Vizitarea Bibliotecii Judeţene ,,Gheorghe ŞINCAI“; Vizitarea Muzeului Militar – Filiala Oradea;
2. 10.30÷18.00: Program recreativ – Bãile Felix – Ştrandul Felix;
3. 19.00÷21.30: Cinã festivã;
Sâmbãtã - 05.07.2014 – ziua IX-a:
3. 09.30÷17.30: Excursie la Stâna de Vale;
4. 10.30÷18.00: Program recreativ: Bãile 1 Mai – Ştrandul Venus;
Duminicã - 06.07.2014 – ziua X-a:
3. 07.30÷09.30: Micul dejun şi predarea spaţiilor de cazare;
4. 10.30÷14.15: Program recreativ: Bãile 1 Mai – Ştrandul Venus;
5. 14.15 – Deplasarea grupului cãtre frontiera Sighetul Marmaţiei - Slatina.
Tiberiu MORARU
Preşedintele Asociaţiei Morãriţa
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: "Împreună în lumea basmelor"- Lecturi de vara la B...
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: "Împreună în lumea basmelor"- Lecturi de vara la B...: Aristan Marinela , bibliotecara la Biblioteca Madaras, iși asteptă cititorii sa intre ”Împreună în lumea basmelor ”
![]()
Activități: - lectură individuală și colectivă; citire pe roluri; jocuri cognitiv-distractive cum ar fi Ghiciți personajul, Numiți povestea, Numiți autorul ș.a.; rezolvarea unor fișe, a unor rebusuri; premierea participanților.
Activitățile se vor desfășura în lunile iulie și august.
Premierea se va face cu cărțile primite de la Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca "Gheorghe Șincai" Oradea prin proiectul Lecturi de vară.”
http://bibliotecacomunalamadaras.blogspot.ro/2014/06/impreuna-in-lumea-basmelor.html
”În această vară îmi aștept cititorii să facem o călătorie în lumea basmelor, o lume unde domină frumosul, binele, înțelepciunea, încrederea și speranța.
Scopul activității: - stimularea interesului pentru lectura individuală și colectivă în vederea dezvoltării și activizării vocabularului și a dobândirii unor tehnici de muncă intelectuală.Activități: - lectură individuală și colectivă; citire pe roluri; jocuri cognitiv-distractive cum ar fi Ghiciți personajul, Numiți povestea, Numiți autorul ș.a.; rezolvarea unor fișe, a unor rebusuri; premierea participanților.
Activitățile se vor desfășura în lunile iulie și august.
Premierea se va face cu cărțile primite de la Fundația Culturală de pe lângă Biblioteca "Gheorghe Șincai" Oradea prin proiectul Lecturi de vară.”
http://bibliotecacomunalamadaras.blogspot.ro/2014/06/impreuna-in-lumea-basmelor.html
↧
↧
Prietenii Cartii din Cefa - jurnal
16 iunie - Bun-regăsit! Saptamana trecuta ne-am întîlnit joi şi , la cererea membrilor clubului am vizionat un film. A fost ales filmul Uimitorul Om-Păianjen. Îi mulţumim pe această cale lui Mihai Roman care ne-a asigurat asistenţa tehnică , cu multă răbdare . Vineri , la invitaţia elevilor din clasa a VIII-a am asistat la ultimul sunet de clopoţel al promoţiei 2013-2014 . Festivitatea de absolvire a fost organizată excepţional de conducerea Şcolii Gimnaziale nr. 1 Cefa şi am simţit cu toţii , părinţii , dascălii , copiii , invitaţii emoţiile inerente unui astfel de moment. Mă uitam la absolvenţi şi mă gândeam ce repede a trecut timpul.! Din copiii de odinioară, cu creştetul cât masa au devenit adolescenţi, nişte adolescenţi frumoşi gata de a-şi lua zborul spre alte zări în vederea desăvârşirii lor ca oameni . Dragii mei, să vă fie zborul lin ,urcuşul fără capcane şi drumul vieţii fără piedici! Succes la toate examenele atât la cele şcolare cât şi la cele ale vieţii şi vă asigur dragii mei că vă aşteaptă destule. Vă mulţumesc pentru atenţia voastră şi vă asigur că întotdeauna veţi avea un loc în inima mea!
10 iunie - Bun-regasit tutoror! Ce saptamana frumoasa si bogata am avut in cea de dinaintea Rusaliilor!Luni , 2 iunie , am citit din Aventurile lui Tom Sawyer a celebrului Mark Twain , cel care a incantat copilaria si adolescenta atator si atator generatii , mereu actual , hatrul , comicul si nemuritorul Twain. Joi, am vizionat ( sau mai bine -spus am incercat sa vizionam) un film . Treaba a reusit doar pe jumatate caci nu am avut sonor, asistentul nostru tehnic a promis ca va rezolva problema. Ca sa compensam acest mic neajuns si nu numai de aceea, ci ca rasplata a prezentei lor la clubul de lectura am oferit membrilor cate o carte si o diploma, oferite de Biblioteca Judeteana " Gheorghe Sincai" Oradea tocmai in acest scop. Asadar , o saptamana a bucuriei. Si ca o incununare a bucuriei, au venit Rusaliile , sarbatoarea pogorarii Sfantului Duh , cand , a fost intemeiata Biserica in chip vazut. Duminica, la Sfanta Biserica , Parintele Purtan , ne-a explicat , im maniera dumnealui incofundabila si emotionanta despre semnificatia acestei mari sarbatori iar eu nu pot sa adaug decat: mergegi copii si la Biserica cat de des puteti , nu numai la clubul de lectura. Inainte de a ajunge pe la scoala , adica inainte de a ajunge oriunde am dori , am fost cu totii ma intai la Biserica cand am primit taina Sfantului Botez si de acolo am pornit cu totii in viata.
1 iunie-Saptamana care a trecut a debutat pentru prietenii cartii cu tema dL. Goe propusa de Denisa Andras si s-a incheiat vineri cu premierea anuala a cititorilor fideli care viziteaza frecvent biblioteca si citesc constant. Inainte de premiere am avut bucuria sa asist la activitatile organizate in cinstea Zilei Copilului de scoala gimnaziala nr. 1 Cefa care au constat din intreceri sportive, multe activitati in aer liber , concurs de miss si mister scoala , etc. Exceptionala organizare , am fost mandra si onorata sa fiu invitata sa particip si felicit cadrele didactice pentru atentia si grija cu care se ocupa de elevi. As putea fi intrebata de unde stiu eu, ca doar nu sunt cadru didactic. Asa e dar se vad rezultatele si acestea sunt mai mult decat onorabile. Multumesc pe aceasta cale conducerii primariei Cefa care , ca in fiecare an mi-a alocat fonduri pentru achizitionarea cartilor , d-lui primar Barnau Dumitru , d-nei contabil Mioara Arusoaei pentru realizarea diplomelor , d-nei directoare Alexandra Roman pentru primirea calduroasa si nu in ultimul rand copiilor pentru rabdarea si atentia lor. Nu pot sa inchei fara a-mi exprima admiratia pentru spiritul organizatoric al d-soarei prof. Anca Ioana Martin . Minunata zi a fost cea de vineri petrecuta langa sufletele curate si neintinate ale copiilor. LA MULTI ANI , dragi copii , felicitari si crestere curata , luminoasa si multa intelepciune va doresc
25 mai- Dragi prieteni ai cartii, Am constatat cu bucurie si satisfactie ca suntem " monitorizati" , ca sa zic asa de mai multe persoane si nu ma lasa inima sa nu le multumesc.Dintre dascalii scolii gimnaziale 1 Cefa sunt : d-soara Anca Ioana Martin , d-na Laura-Claudia Chivu , d-soara Ioana Ursu , d-na directoare Alexandra Roman . Interesul domniilor lor pentru clubul nostru de lectura este insa absolut firesc , fiind dascali care se ocupa de multi ani de educarea si formarea tinerei generatii. Surprinzator este insa interesul unei fiice a satului d-na Baicu Lia-Florica , care locuieste in Oradea si a urmarit constanti activitatea noastra , pot spune ca nu i-a scapat nici o postare de-a noastra . Trebuie s-o spun , chiar cu riscul de a ma repeta ca interesul acestora ne motiveaza , incurajandu-ne sa mergem mai departe. Primiti, deci multumirea si recunostinta noastra si va invitam in zilele de luni si joi ale saptamanii intre orele 14,00-16,00 la clubul nostru . Sunt convinsa ca ne veti da idei noi pe care le vom pune in practica. Pana atunci , sa auzim numai de bine.
23 mai- Bun-găsit tuturor! Clubul nostru s-a întrunit şi în această săptămână şi , ca de obicei, membrii propun , pe rând , câte o temă. S-a citit din carea junglei , Moby Dick si File de istorie în opere literare. Înainte de a trece la intâlnirea propriu-zisa , am salutat cu entuziasm şi bucurie reântoarcerea lui Paul Bărnău , care se află încă în convalescenţă şi totuşi a venit să partcipe alături de noi la această întâlnire! Cartea junglei este atât de cunoscută tuturor încât nu am să insist asupra pasajelor lecturate. Ceea ce a plăcut mult tuturor a fost a doua temă propusă de Laurenţiu Morar şi anume Din copilăria lui Ştefan Cel Mare şi Ştefan cel Mare şi Vrâncioaia a lui Dumitru Almaş.Trebuie subliniat faptul că toţi cei prezenţi au fost la înălţime şi dacă aş alege dintre ei un exemplu aş comite o nedreptate . Toţi vin la club cu bucurie şi foarte punctuali. Despre clubul nostru a aflat şi coordonatoarea bibliotecilor comunale doamna Delia Pantea şi nu mică mi-a fost mirarea când m-a sunat pe telefon să-mi spună că Biblioteca Judeţeană" Gheorghe Şincai " din Oradea oferă 100 volume de carte pentru cei care au demarat programe de lectură şi putem să mergem să le ridicăm . Vor fi oferite în dar pe parcurs , în special celor care vor participa la lecturile de vară. Sper sa nu întrerupem activitatea chiar dacă unii copii , vor fi desigur plecaţi temporar din localitate în vacanţa de vară. Am explicat iar cuvintele ale căror înţeles nu l-am perceput şi ne-am bucurat împreună de câteva ore pline de bucurie sufletească şi mai râzand , mai glumind am învăţat din nou câte ceva. Sa nu vă miraţi clubul nostru nu este o adunătura de ciocli sa stam încruntaţi , râdem , ne distram , glumim si învăţîm. Un sfârşit de saptămână luminos , cu pace , linişte şi bucurii de tot felul vă doresc.
Tema zilei de 12 mai a fost una istorică şi anume Moş Ion Roată şi Unirea şi Moş Ion Roată şi Cuza- Vodă. Vă mai aduceţi aminte de boierul care le explica ţăranilor ce este Unirea? Am citit cu toţii , pe rând şi apoi am tras învăţămintele nesesare căci , clubul nostru nu se axează numai pe citit mecanic , ideea este că fiecare carte citită transmite ceva şi noi încercăm împreună să descifram tainele " acelui ceva" printr-un fel de dezbatere a termei zilei. Este o plăcere şi o încântare să-i vezi la lucru pe copiii care fac parte din club . Pun suflet şi pasiune în ceea ce fac dar , bineânţeles că ne mai şi distrăm că doar n-o să stăm posomorâţi.Văzut-aţi dumneavoastră copil posomorât ? Ar fi trist , veselia , buna dispoziţie şi şotiile fac parte din farmecul copilăriei după cum ne-a învâţat marele nostru Ion Creangă . Tocmai de aceea îi iubesc , îi preţiuesc pe fiecare în parte. Am primit o critică de la unul dintre membrii caruia i-am scris numele greşit . Insuşindu-mi critica ,fac cuvenita rectificare : nu este SOBOU Flavius ci SABAU FLAVIUS . Numai bine tuturor.
9 mai -Bun-regăsit tuturor! Datoriră unor probleme tehnice la calculatoarele Biblionetului în această săptămână nu am facut un raport de activitate pentru clubul nostru * Prietenii cărţii *. Asta nu înseamnă că noi am încetat activitatea , dimpotrivă ni s-au alăturat doi membri noi: Ionuţ Balog şi Flavius Sobou. Au primit * botezul * prin diferite teste şi l-au trecut ambii cu bine fiind răsplătiţi cu aplauze . Sper că nu vi se pare ceva ciudat în faptul ca noii-veniţi sunt supuşi unor probe dar membrii * Prietenilor cărţii * ţin la statutul lor şi nu admit între ei decât persoane serioase şi punctuale şi apoi toţi am fost supuşi unor teste chiar şi batrâna lor bibliotecară. Întalnirile au fost două în această săptămână şi anume luni , 5 mai şi joi 8 mai şi au fost fructuoase. Luni , la propunerea Oliviei Filip am început cu Imnul Naţional al României * Deşteaptă-te Române *. A fost un moment solemn , emoţionant şi înălţător în acelaşi timp! S-au citit versuri la alegerea membrilor , multe , multe versuri , proză , proverbe , atlase geografice . Propunerea temei de joi a facut-o George Mihuţ şi a ales Legendele Olmpului . Am constatat cu acest prilej că unul dintre noii noştri membri Ionuţ Balog este bine informat la acest capitol. I s-au pus întrebări şi a raspuns cu propmptitudine drept pentru care a fost felicitat şi aplaudat la scenă deschisa . Nici Flavius nu a fost scutit de teste dar Flavius e un copil aparte şi nu prea ai cu ce să-l blochezi , mintea lui lucrează într-un ritm alert. Cuvintele noi au fost iarăşi pe * ordinea de zi * şi le+am descifrat împreună înţelesul . Mulţumesc tuturor membrilor pentru punctualitate , seriozitate , participare activă şi vă asigur de respectul , răbdarea şi dragostea mea necondiţionată. Promit să postăm şi fotografii care să ilustreze mai bine activitatea noastră.Până atunci vă doresc numai bine tuturor şi vă îndemn , indiferent de vârsta şi statut social să deschideţi o carte şi n-o să vă pară rău!
Luni, 28 aprilie ne-am întâlnit din nou noi toţi Prietenii Cărţii . Am hotarât , de comun acord, sa lăsăm lucrurile serioase de o parte şi să ne amuzăm. Ei, acum să nu credeţi că nu am fost totuşi serioşi şi nu am învăţat câte ceva şi azi...dimpotriva, dar am facut-o glumind. Avem în bibliotecă un mic almanah şcolar cu glume, snoave, poveşti cu talc, ghicitori , proverbe. Se pare că Prietenilor Cărţii le plac mult proverbele şi le dau dreptate. Este un mijloc rapid , eficient şi succint de a învăţa noi lucruri despre caracterul uman , calităţilei şi defectele inerente firii omeneşti, nu credeţi? Tot în acel mic almanah erau şi nişte teste de cultură generală aşa că am avut prilejul de a ne verifica cunoştinţele dobândite. Am descifrat tâlcul " cuvintelor noi " ...am pus intenţionat ghlimelele , cuvintele sunt vechi de când lumea , doar că acum le pricepem mai bine înţelesul.Din vorba în vorba am trecut la sinonime, omonime, Am fost asistati de doua persoane din comună care s-au abătut intâmplător pe la noi şi au fost plăcut impresionaţi de ceea ce se întâmplă Hodişan Alex şi Ardelean Samuel care pot conforma că la noi lucrurile sunt serioase.Şi chiar cu riscul de a mă repeta sunt mândră să enumăr membrii clubului nostru de lectura care se trensformă încet-încet într-un club de cultură. Eu sunt: Mihuţ George, Târb Denisa, Andrei Raul, Mihuţ Teodora, Filip Olivia , Balaj Lucia , Silaghi Robert, Voloşeniuc Ioana,David Sorana,Sfâcă Iulia,Hahade Larisa , Morar Laurenţiu , Balaj Darius , Sturz Alexandru Şuteu Giulia , cărora li s-au alăturat de curând Andras Denisa, Andrei Robert, Marius Târb şi Horvath Marian.
Scânteia clubului a fost aprinsă în urmă cu o lună , la sugestia lui Paul Bărnău şi a Teodorei Mihuţ şi aşa cum la deschiderea Olimpiadelor , sportivii duc flacăra olimpică din mână în mână pâna la un nivel de unde sa fie văzută de toţi am preluat si noi flacăra aceasta şi sper că nu o vom lăsa să se stingă.Îi dorim cu toţii însănătoşire grabnică lui Paul şi îl aşteptăm cu mare drag să se reântoarcă printre noi. S-auzim de bine !
Azi, 17 aprilie clubul nostru s-a întrunit din nou. Am mai aşezat o cărămida peste fundaţie şi sperăm ca încet-încet lucurrile să prindă contur. Am avut printre noi un elev din Oradea , IANCU MIHNEA , care fiind în vacanţă la Cefa, a dorit să asiste la o întrunire de-a noastră şi să vadă cum se desfăşoară . A fost plăcut impresionat şi a promis să vină ori de câte ori va putea. Azi, propunerea spre lectură a fost făcută de DENISA TÂRB. S-a citit din Alice în Ţara Minunilor a lui Lewis Caroll şi iar am învăţat cuvinte noi , precum şi înţelesul lor. Mihnea le-a explicat câteva noţiuni despre longitudine şi latitudine , despre ce este un telescop , cum arată şi la ce serveşte acesta. Profit de această ocazie sa le mulţumesc tuturor celor care ne-au încurajat să mergem mai departe. Nici nu am visat să primim atâtea îndemnuri de a continua şi mai profit de ocazie pentru a dori tuturor ca sărbătorile pascale să vă lumineze casele şi inimile cu pace, sănătate,belşug şi nenumărate bucurii. LA MULŢI ANI ŞI UN PAŞTE FERICIT TUTUROR.
Joi , 2 aprilie 2014 , a luat fiinţă clubul Prietenii cărţii Cefa la iniţiativa unui grup de elevi de la şcoala gimnazială nr. 1 Cefa. Grupul se întruneşte în zilele de luni şi joi ale săptămânii între orele 14,oo şi 15,00 unde citim proză , poezii , ghicitori , piese de teatru, fragmente din cărţi desigur. Rostul acestui grup este acela de întoarcere la valorile fundamentale ale omului, de a ne readce aminte de pronunţia corectă a cuvintelor, de a cinsti cartea. Sunt mândră ţi onorată să fac cunoscute numele iniţiatorilor acestui grup : MIHUŢ TEODORA, BĂRNĂU PAUL , MIHUIŢ GEORGE, DAVID SORANA , BALAJ LUCIA , TÂRB DENISA, SILAGHI ROBERT , MORAR LAURENŢIU, AMDREI RAUL. Fac precizarea că, aceştia sunt demult abonaţi constanţi şi fideli ai bibliotecii , iubitori de carte cu toţii. Cea mai longevivă abonată este DENISA TARB care din primii ani de şcoală n-a întrerupt legătura cu biblioteca . O notă aparte pentru GEORGE MIHUŢ cel mai activ membru al nostru de pană acum, pentru excepţionala dicţie a SORANEI DAVID. Fiecare membru îşi aduce contribuţia sa. Ei au creat această pagină, ei au postat fotografiile, au pus suflet în tot ce au făcut. Atat deocamdată , va promitem sa revenim cu noutăţi.
ii gasiti la adresa- Prietenii Cartii Cefa
Notitele sunt scrise de bibliotecar- Lucia Bordas
↧
29 IUNIE NICOLAE BĂLCESCU
Nicolae Bălcescu (n. 29 iunie 1819, București — d. 29 noiembrie 1852, Palermo) a fost un istoric, scriitor și revoluționar român. Ideologia comunistă românească, sprijinindu-se pe unele lucrări ale lui Karl Marx, îl considera pe Nicolae Bălcescu drept un înaintaș al acesteia. De aceea, pe biletele bancare românești, de 1.000 de lei, ediția 1950, precum și pe cele de 100 de lei, edițiile 1952 și 1966, a fost gravată imaginea lui Nicolae Bălcescu. Peste 10 localități rurale, precum și străzi din România comunistă au primit numele lui Nicolae Bălcescu, în memoria revoluționarului pașoptist.Iată un exemplu de caracterizare făcută de către ideologia comunistă lui Nicolae Bălcescu: „Nicolae Bălcescu este figura cea mai luminoasă a revoluției de la 1848. E tipul revoluționarului care, înțelegând mersul istoriei, și-a dat seama că adevărata revoluție trebuie să se sprijine pe forța poporului, să-i exprime năzuințele și drepturile. Bolnav de ftizie, având de îndurat lipsurile și greutățile exilului, în preajma ultimei sale călătorii spre țărmurile cu climă blândă ale Mediteranei, unde își va da sfârșitul, Nicolae Bălcescu ne apare în acest portret cu fruntea vastă de gânditor, dominată de focul privirii, cu ochii mari, pătrunzători, care exprimă o adâncă viață interioară.
Cu prilejul împlinirii a 190 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcesu, Banca Națională a României a pus în circulație, la 30 decembrie 2009, trei monede, una de aur (cu valoare nominală de 500 de lei, într-un tiraj de 500 de exemplare), una de argint (cu valoare nominală de 10 de lei, într-un tiraj de 1.000 de exemplare) și alta de tombac cuprat (cu valoare nominală de 1 leu, într-un tiraj de 1.000 de exemplare).
Sursa
Wikipedia, enciclopedia liberă
↧
Tabara de arte plastice - Valea lui Mihai 2014
Tabăra de arte plastice din Valea lui Mihai, a fost anul acesta organizata in perioada 16 - 22 iunie.
Gazde si organizatori bibliotecarele si biblioteca din localitate, avand fireste sustinerea autoritatilor locale.
Participanti la tabara au fost 22 artiși oaspeți din Romania si din Ungaria și 9 artisti din localitate .
Fondul cultural al orașului s-a îmbogățit cu 65 opere de artă.
↧
29 IUNIE SFÂNTUL PETRU ȘI PAVEL
Sfantul Apostol Petru
Informatiile pe care le avem despre Sf. Petru sunt furnizate in special de Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistola catre Galateni a Sf. Apostol Pavel si traditia bisericeasca. Petru a fost de origine din Bethsaida, localitate in apropierea Lacului Tiberiadei. Locul chemarii lui Petru la apostolat este prezentat de Ioan Evanghelistul ca fiind Betania, cand fratele sau, Andrei, cel dintai chemat, l-a prezentat Mantuitorului, in timp ce Evangheliile sinoptice afirma ca a fost Galileea. Aceasta discordanta poate fi rezolvata in sensul ca Petru l-ar fi intalnit pe Mantuitorul mai intai pe valea Iordanului si apoi in Galileea, cand a avut loc chemarea lui finala la apostolat, cu ocazia pescuirii minunate
Numele lui Petru a fost Simon. La acceptarea lui ca apostol, el primeste numele de Chifa, echivalentul lui Petru in aramaica, ceea ce inseamna piatra. Asemenea fratelui sau, el a fost pescar. Cand si-a inceput activitatea publica, Petru era deja casatorit si se mutase la Capernaum, unde traia impreuna cu soacra sa. Nicaieri nu se face mentiune in legatura cu sotia sa, desi din Epistola intaia catre Corinteni 9, 5, se poate deduce ca el si-a luat sotia in calatoriile sale misionare. Textele canonice nu ne spun daca Petru a avut sau nu copii, doar Faptele apocrife ale lui Petru vorbesc despre fiica sa.
Informatiile pe care le avem despre Sf. Petru sunt furnizate in special de Evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistola catre Galateni a Sf. Apostol Pavel si traditia bisericeasca. Petru a fost de origine din Bethsaida, localitate in apropierea Lacului Tiberiadei. Locul chemarii lui Petru la apostolat este prezentat de Ioan Evanghelistul ca fiind Betania, cand fratele sau, Andrei, cel dintai chemat, l-a prezentat Mantuitorului, in timp ce Evangheliile sinoptice afirma ca a fost Galileea. Aceasta discordanta poate fi rezolvata in sensul ca Petru l-ar fi intalnit pe Mantuitorul mai intai pe valea Iordanului si apoi in Galileea, cand a avut loc chemarea lui finala la apostolat, cu ocazia pescuirii minunate
Numele lui Petru a fost Simon. La acceptarea lui ca apostol, el primeste numele de Chifa, echivalentul lui Petru in aramaica, ceea ce inseamna piatra. Asemenea fratelui sau, el a fost pescar. Cand si-a inceput activitatea publica, Petru era deja casatorit si se mutase la Capernaum, unde traia impreuna cu soacra sa. Nicaieri nu se face mentiune in legatura cu sotia sa, desi din Epistola intaia catre Corinteni 9, 5, se poate deduce ca el si-a luat sotia in calatoriile sale misionare. Textele canonice nu ne spun daca Petru a avut sau nu copii, doar Faptele apocrife ale lui Petru vorbesc despre fiica sa.
In rastimpul activitatii de pe pamant a Mantuitorului, Petru a fost de fata in toate ocaziile, cand doar un grup restrans dintre ucenici au fost admisi (Matei 9, 18-26; 17, 1-8; 26, 37). Adeseori, el devine purtatorul de cuvant al celorlalti apostoli. Desi privilegiul prioritar de a fi descoperit ca Iisus este Mesia ii revine Sf. Apostol Andrei (Ioan 1,41), Petru este cel care afirma cu mai multa tarie acest lucru, fapt pentru care Mantuitorul il evidentiaza (Matei 16, 13-20). Cu toate acestea, el este cel care fluctueaza in credinta sa in Hristos, de la afirmare si pana la negare sau lepadare de El.
Petru este intre primii ucenici care au sosit la mormantul Mantuitorului, dupa ce femeile anunta invierea Sa, iar dupa inaltarea la Cer, se erijeaza, fara a fi ales de cineva, in conducator al apostolilor, isi exercita rolul de conducator in numirea celui care il inlocuia pe Iuda (Fapte l, 15-22); vorbeste la Pogorarea Duhului Sfant (Fapte 2, 14-41); este unul din cei dintai apostoli care savarseste o minune in numele lui Iisus (Fapte 3, 1-10); ii condamna pe Anania si Safira; savarseste multe minuni; il primeste pe Cornetius in Biserica (Fapte 10, 1-11, 18), ceea ce a fost intepretat ca un prim gest de deschidere a invataturii crestine catre neamuri, desi in disputa cu Sf. Apostol Pavel este cel care sustine cererile iudeo-crestinilor privind observarea practicilor impuse de Lege (Galateni 2, 11-21); iese in evidenta cu ocazia sinodului apostolilor de la Ierusalim (Fapte 15, 7-11).
Intrucat Sf. Pavel mentioneaza o grupare a lui Chifa la Corint (I Corinteni l, 12), se crede ca el ar fi vizitat aceasta cetate. Informatiile privind activitatea sa misionara sunt relative si reduse. Se stie ca a propovaduit la Ierusalim, in ludeea, in Samaria, in Asia Mica, pana in Babilon. Interpretam - pana in Babilon - in sensul ca a propovaduit inclusiv in acest teritoriu. Mentiunea din Petru 5, 13 trebuie inteleasa cu referire la Biserica crestina din Babilon si nicidecum din Roma. Daca ar fi fost vorba de Roma, Sf. Petru ar fi mentionat numele de Roma si nicidecum nu ar fi facut doar o vaga aluzie metaforica. De altfel, traditia leaga cea mai mare parte a activitatii sale de Antiohia si tinuturile imprejuratoare, intrucat despre el se spune ca a fost episcop al acestei cetati timp de 20 de ani, inainte de a ajunge la Roma. El ajunge la Roma in timpul celei de a doua captivitati a Sf. Apostol Pavel, sau cel mai devreme dupa revenirea acestuia din Spania si inainte de a face calatoria de ramas bun in Asia Mica si Macedonia. Aici, la Roma, s-a savarsit prin moarte martirica, alaturi de Sf. Pavel, in timpul persecutiei neroniene. Legenda episcopatului Sf. Petru la Roma, timp de 25 de ani, apartine sec. al III-lea.
De altfel, Sf. Irineu (Adv. haer. III. 3.2 si 3.3) spune clar ca "cea mai mare, cea mai veche si cunoscuta de toti, intemeiata de cei doi preamariti apostoli Petru si Pavel" este Biserica Romei, iar "dupa intemeierea si zidirea Bisericii, fericitii apostoli au inmanat slujirea episcopatului lui Linus, ceea ce inseamna ca cei doi apostoli au condus impreuna soarta Bisericii din Roma, intemeiata de ei, si tot impreuna au numit un prim episcop, pe Linus, inainte ca ei sa fi suferit moartea martirica.
Sf. Petru a fost rastignit cu capul in jos, dupa propria lui dorinta, si a fost inmormantat, potrivit marturiei preotului roman Caius, slujitor in timpul episcopatului lui Zefirin (199-217), pe dealul Vatican. Descoperirile arheologice de sub Basilica Sf. Petru au confirmat traditia. Pe langa cele opt cuvantari pastrate in Faptele Apostolilor (l, 15-24; 2, 14-41; 3, 12-26; 4, 8-21; 5, 29-42; 10,34-48; II, 4-17; 5, 5-11), de la Sf. Petru au ramas doua epistole care ii poarta numele: I si II Petru. Prima epistola a fost scrisa din Babilon (anul 63-64), iar a doua, de la Roma (anul 67). Cele doua epistole au un ton unitar, abordand, pe de o parte, teme pastoral-morale, si teme dogmatice de prim rang, cu implicatii serioase pentru invatatura hristologica, trinitara, soterio logica si eshatologica a Bisericii crestine, pe de alta parte.
Sfantul Apostol Pavel
Sfantul Apostol Pavel (m. aprox. 65 d." Hr.), "Apostolul neamurilor". S-a nascut intr-o familie de evrei descendenta din tribul lui Beniamin, in Tarsul Ciliciei, probabil in primii ani ai erei crestine, primind numele de Saul. A fost crescut si educat in traditia fariseica, se pare, la Ierusalim, desavarsindu-si educatia sub indrumarea vestitului rabin Gamaliei (Faptele Apostolilor 26, 5), care il initiaza in bogata traditie a interpretarilor legale (halakah) si in literatura folclorica iudaica (hag-gadah).
Apartinand diasporei evreiesti, Pavel cunostea si vorbea limba greaca si era familiarizat cu cultura si civilizatia elenista. In plus, el detinea si cetatenia romana. Desi casatoria era una din obligatiile unui fariseu, Saul nu se casatoreste. Dupa increstinarea sa, el va considera celibatul ca o logodna mistica cu Hristos si Biserica Sa. Intrucat fiecare rabi trebuia sa aiba o meserie, el invata sa teasa panza pentru corturi, in zelul sau fata de religia parintilor sai, Saul devine persecutor al crestinilor, vazand in credinta crestina un dusman de moarte al traditiei legaliste iudaice. Este martor ocular al martirizarii Sf. Stefan, pazind hainele celor care il loveau cu pietre, inlocuirea vechiului legamant iudaic cu unul nou, i se parea lui Saul o adevarata blasfemie. Faptele Apostolilor relateaza despre persecutia pe care el insusi o conducea impotriva crestinilor (8, 3).
In drum spre Damasc, unde se indrepta pentru a-i aresta pe crestinii de acolo si a-i aduce la Ierusalim spre a fi judecati, Saul traieste momentul de rascruce care ii va schimba definitiv viata. Mantuitorul Iisus Hristos i se arata, invaluit de o lumina stralucitoare, atragandu-i atentia ca cei persecutati nu sunt doar crestinii, ci El insusi, in aceasta identificare a lui Hristos cu cei care cred in EI rezida temeiul invataturii paul ine despre Biserica, inteleasa ca Trup mistic al lui Hristos. Evenimentul, relatat de trei ori in Faptele Apostolilor (9, 1-19; 22, 5-16 si 26, 12-18), il transforma pe Saul dintr-un inflacarat prigonitor al crestinilor, in cel mai mare propovaduitor al Evangheliei lui Hristos.
Hristos l-a facut sa inteleaga ca El este Fiul lui Dumnezeu, Caruia trebuie sa se plece tot genunchiul celor ceresti si al celor pamantesti, si sa devina Apostolul Celui pe care pana atunci L-a urat si L-a prigonit cu furie, cel care a ostenit mai mult pentru Domnul. Orbirea care l-a lovit a durat cateva zile. Saul este botezat apoi de catre Anania, dupa care se retrage in Arabia unde ramane un rastimp de trei ani pentru a se pregati prin rugaciune si meditatie pentru noua sa chemare, dobandind "cunoasterea tainei lui Hristos" (Efeseni 3,4). Revine la Damasc, unde propovaduieste "ca Iisus este Fiul lui Dumnezeu" (Fapte 9, 20). Evreii de aici comploteaza impotriva lui. El scapa, parasind cetatea in taina, mergand la Ierusalim, unde predica Evanghelia neevreilor.
Un nou complot il obliga sa paraseasca si Cetatea Sfanta. Se refugiaza si de aici, indreptandu-se spre Cezareea, Siria si in cele din urma spre Cilicia. Dupa cativa ani, este chemat de Barnabas pentru a ajuta la lucrarea de convertire din Antiohia (Fapte 11, 25 si urm.), in jurul anului 44 cei doi apostoli se indreapta spre Ierusalim pentru a aduce ajutoare comunitatii crestine (Fapte 11, 27-30). Dupa revenirea de la Ierusalim la Antiohia, Barnaba si Saul, impreuna cu loan Marcu, nepotul lui Barnaba, primesc din partea comunitatii antiohiene sarcina se a predica Evanghelia dincolo de granitele Siriei. Astfel incepe prima calatorie misionara a lui Pavel (47-49 d. Hr.). Cei trei se indreapta spre Cipru, locul de nastere a lui Barnaba. Saul, care isi ia numele greco-roman de Pavel in cinstea proconsulului Sergius Paulus, care s-a increstinat, sau mai exact, pentru a arata, prin noul sau nume, ca apostolatul sau se indrepta cu precadere catre neamuri (Galateni 2, 7-9; Romani 15, 16).
Totodata, conducerea activitatii misionare trece de la Barnaba la Pavel, deoarece in Fapte sunt mentionati Pavel si Barnaba si nu Barnaba si Saul. Din Cipru, cei trei trec in Asia Mica, la Perga, unde loan Marcu ii paraseste. Pavel si Barnaba predica Evanghelia in provincia Galatia, inclusiv in cetatile principale de aici: Antiohia din Pisida, Iconium, Lystra si Derbe. In pofida ostilitatii comunitatilor evreiesti, cei doi intemeiaza comunitati crestine si numesc prezbiteri, dupa care se intorc la Antiohia, unde prezinta un bilant al acestei prime misiuni.
Raspandirea rapida a crestinismului printre neamuri, a ridicat o mare problema pentru Biserica. Crestinii veniti dintre iudei, cer ca cei care au devenit crestini dintre neamuri sa se circumcida si sa observe Legea mozaica. Pavel a vazut primejdia unei astfel de practici. Daca aceasta miscare ar fi prevalat, atunci Biserica crestina ar fi devenit o simpla secta iudaica, lucru inacceptabil pentru neevrei, sau aceasta s-ar fi scindat in doua grupari. In plus, el a sesizat ca, prin atitudinea lor, iudaizantii respingeau insasi temelia Bisericii crestine, si anume, ca omul era mantuit prin credinta in Iisus Hristos si nu prin faptele Legii (Galateni 6, 2).
Pavel si Barnaba, insotiti de alti membri ai comunitatii din Antiohia, merg la Ierusalim pentru a se consulta cu ceilalti apostoli, inainte de a merge la Ierusalim, Pavel scrie Epistola sa catre Gatateni. Adunarea apostolilor a hotarat, intr-un gand, sa nu fie impus neamurilor un "alt jug", recomandandu-le doar abtinerea de la "intinarile idolilor si de la desfrau si de (animale) sugrumate si de sange" (Fapte 15, 20, 29). Dupa terminarea sinodului de la Ierusalim, Pavel si Barnabas revin la Antiohia. Separandu-se de Barnaba, Pavel porneste in cea de a doua calatorie misionara, insotit de Silas (50-52 d. Hr.). Pavel viziteaza comunitatile din Galatia, iar la Lystra il ia pe Timotei ca insotitor, indemnat de Duhul Sfant, Pavel trece dincolo de Misia, coboara la Troa, de unde trece cu corabia in Macedonia, poposind la Filipi.
Cea dintai persoana care a primit crestinismul aici a fost Lidia, vanzatoare de porfira, care a devenit gazda lui Pavel si a insotitorilor sai. De la Filipi se indreapta spre Tesalonic, trecand prin Amfipoli si Apolonia, apoi la Bereea, iar de aici la Atena, in asteptarea lui Timotei si Silas, Pavel apara credinta monoteista in fata filosofilor stoici si epicurieni in Areopag. Rezultatele confruntarii nu au fost cele asteptate, mai ales pentru ca acestia nu au putut accepta credinta in inviere. In consecinta, Pavel ia hotararea ca de acum sa nu mai depinda de argumentele ratiunii, ci de Hristos si de puterea Sa. De la Atena, se indreapta spre Corint unde intemeiaza o puternica comunitate crestina. La scurta vreme dupa sosirea lui la Corint, Pavel scrie cele doua Epistole catre Tesaloniceni.
Aici ramane aproape un an si jumatate, dupa care revine la Antiohia. Dupa o sedere relativ scurta la Antiohia, Pavel porneste in cea de a treia calatorie misionara (53-58 d.Hr.). El reviziteaza Bisericile intemeiate de el din Galatia si Frigia. La Efes, de unde scrie prima Epistola catre Corinteni, ramane trei ani, invatand la scoala lui Tiranus. in urma revoltei argintarilor efeseni, este obligat sa paraseasca Efesul. De la Efes, se indreapta spre Smyrna, Pergam, Troa, de unde trece cu corabia in Macedonia, in drum spre Corint, el adreseaza corinte-nilor cea de a doua epistola a sa. in timpul sederii la Corint, a scris Epistola catre Romani, pentru a-si pregati vizita la Roma, pe care o avea deja in plan. impreuna cu o serie de reprezentanti ai Bisericilor din Asia si Grecia porneste spre Ierusalim pentru a aduce ajutoare Bisericii Mame din Cetatea Sfanta.
Ajuns la Milet, Pavel isi ia ramas bun de la conducatorii Bisericii, care l-au primit cu deosebita caldura, si prezice intemnitarea sa (Fapte 20, 22 si urm.). La Ierusalim a fost primit cu ostilitate, fiind acuzat de incalcarea Legii si, in consecinta, batut. Este scapat din mainile multimii infuriate de catre soldatii romani. Aflandu-se de un complot impotriva lui, Pavel este transferat la Cezareea, unde a fost tinut in inchisoare de guvernatorul Marcus Antonius Felix. La moartea acestuia, noul guvernator, Porcius Festus, cedeaza in fata cererilor insistente ale sanhedrinului, care dorea sa-l judece la Ierusalim, ceea ce pentru Pavel insemna o certa condamnare la moarte. Constient de acest lucru, Pavel isi exercita dreptul de cetatean roman si apeleaza la judecata Cezarului, in drum spre Roma, corabia in care calatorea naufra-giaza la Malta. Din Malta, trece cu o corabie alexandrina la Siracuza si de acolo se indreapta spre Roma prin Regium si Puteoli.
Se pare ca in rastimpul petrecut aici, Pavel scrie asa-numitele "Epistole ale captivitatii": Filipeni, Coloseni, Filimon si Efeseni. Dupa doi ani de sedere la Roma, perioada in care a putut propovadui "fara nici o piedica", Pavel este eliberat. Se crede ca acum scrie Epistola catre Evrei. Informatiile legate de evenimentele care au urmat, le avem din Epistolele pastorale si din Traditie. Clement Romanul afirma ca Pavel a mers pana la "limitele Apusului", facand referire la mentiunea lui Pavel din Epistola catre Romani in care isi exprima intentia de a merge in Spania. Epistolele pastorale apartin ultimei sale perioade misionare, dupa intoarcerea din Spania, cand face o vizita in Creta, unde il asaza episcop pe Tit si apoi la Efes, in Macedonia si Grecia, dupa care urmeaza ultima sa intemnitare la Roma (66-67). Potrivit traditiei, Pavel a fost martirizat la Roma, in timpul persecutiei lui Nero. Tertulian adauga si modul in care a fost martirizat, adica, prin decapitare. Faptele apocrife legate de numele lui Pavel mentioneaza locul martiriului, pe malul stang al Tibrului, la aproximativ cinci kilometri departe de Roma, la Ad Aquas Salvias. Trupul sau a fost inmormantat in cimitirul de pe Via Ostiensis, unde se ridica acum biserica S. Paolo fuori le Mura, construita de imparatul Constantin si restaurata de mai multe ori, ultima data in sec. XIX. Pavel ramane una din cele mai de seama si mai puternice personalitati din istoria Bisericii crestine. Atat viata sa, profund marcata de aratarea nemijlocita a Mantuitorului pe drumul Damascului, cat si activitatea si invatatura propovaduita de el, dezvaluie absoluta sa daruire si credinciosie nestramutata fata de Hristos si Biserica Sa. In Epistolele sale, scrise pentru a da raspuns unor cerinte imediate, deslusim elementele principale ale teologiei crestine, in centrul careia se afla Hristos cosmic.
Gandirea sa teologica izvoraste din experienta, din traire, mai mult decat dintr-un discurs rational, deoarece Pavel ni se descopera ca traitor mistic care a izbutit sa patrunda realitatea tainica a tuturor lucrurilor in Hristos. Caci Hristos nu este doar Mesia, Cel in care s-au implinit profetiile si fagaduintele Vechiului Testament, ci Fiul lui Dumnezeu, Cel preexistent si vesnic, prin care au fost create toate lucrurile si care, dupa ce a suferit umilinte si moartea pe cruce, a fost ridicat de-a dreapta lui Dumnezeu, fiind preaslavitde intreaga faptura. De aceea, El este Capul noii umanitati mantuite, noul "Israel al lui Dumnezeu", in care evreul si barbarul devin una (Efeseni 2, 14-19), adica, Biserica, care este in acelasi timp Trupul Lui Mistic, in adevaratul crestin, Hristos este cel care traieste (Galateni 2, 20), transformandu-l intru asemanare cu El inca in aceasta viata, insa in mod deplin la inviere. Viata noua in Hristos nu mai este "potrivit trupului", care in viziunea lui Pavel este starea de pacat, ci "potrivit spiritului" si incepe de la botez. Prin Botez, credinciosul devine partas mortii si invierii lui Hristos (Romani 6, 3-6), primind putere de la Duhul Sfant (Galateni 5, 16), sa implineasca cerintele morale ale noii vieti. Comuniunea Duhului Sfant ii uneste pe toti in legatura iubirii (Coloseni 3, 14). Aceasta comuniune este mentinuta si exprimata prin Euharistie, Jertfa crestina, "comuniunea cu Trupul lui Hristos" (I Corinteni 10, 16), fiind implinita pe deplin la sfarsitul veacurilor, cand Domnul va reveni in slava, slava in care vor fi partasi viii si mortii (I Tesaloniceni 4, 13-17). Atunci totul va fi invaluit in iubire, profetiile se vor fi incheiat, limbile vor inceta, iar noi nu vom cunoaste ca prin ghicitura, ci fata catre fata (I Corinteni 13). Gandirea Sf. Apostol Pavel a patruns si nuantat intreaga teologie crestina. Din nefericire, adeseori, gandirea sa a fost elaborata partial si trunchiat, fara o viziune de ansamblu. Asa se face ca Fer. Augustin va elabora teologia harului, a predestinatiei si a liberului arbitru pornind de la anumite elemente prezente in epistolele pauline, dandu-le accente apologetice, care le departeaza de esenta teologiei pauline.
Cele 14 Epistole incluse in canonul Noului Testament sunt, in ordine cronologica, urmatoarele: Epistola intai catre Tesaloniceni (Corint, in anul 52); Epistola a doua catre Tesaloniceni (Corint, 52); Epistola catre Galateni (Efes, 54); Epistola intai catre Corinteni (Efes, 56); Epistola a doua catre Corinteni (Macedonia, 57); Epistola catre Romani (Corint, 58); Epistola catre Efeseni (Roma, 62-63); Epistola catre Filipeni (Roma, 62-63); Epistola catre Coloseni (Roma, 62-63); Epistola catre Filimon (Roma, 62-63); Epistola catre Evrei (Roma, 63); Epistola intai catre Timotei (Macedonia, 63); Epistola catre Tit (Macedonia, 65); Epistola a doua catre Timotei (Roma, 66), considerata ca fiind "testamentul spiritual" al Sf. Apostol Pavel.
Sf. Apostol Pavel ramane, fara egal, intre cei care si-au asumat sarcina de a propovadui invatatura crestina. El a fost cel care a propovaduit innoirea omului in Hristos: "Prin urmare, daca este cineva in Hristos, el e faptura noua; cele vechi au trecut, iata ca toate au devenit noi" (II Corinteni 5, 17). Pavel insusi este exemplul acestei reinnoiri: "Fiti urmatorii mei, asa cum eu sunt al lui Hristos" (I Corinteni 11, 1).
Prof. Dr. Remus Rus
Sursa https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=984491759294514302#editor/target=post;postID=8787896921964390639;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=2;src=postname
Citeste si: Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel in iconografie
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Cantari
Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Slava la Litie
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Slava la Vecernie
Predica la Sfintii Petru si Pavel
Sursa https://www.blogger.com/blogger.g?blogID=984491759294514302#editor/target=post;postID=8787896921964390639;onPublishedMenu=allposts;onClosedMenu=allposts;postNum=2;src=postname
Citeste si: Imbratisarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel in iconografie
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Cantari
Troparul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Slava la Litie
Sfintii Apostoli Petru si Pavel - Slava la Vecernie
Predica la Sfintii Petru si Pavel
↧
↧
Luna iulie - calendar cultural
1 Iulie
v Brando, Marlon (n. 3 apr. 1924, Omaha, SUA – d. 1 iul. 2004, SUA) - 90 de ani de la naşterea actorului american şi 10 ani de la moartea lui
v Sand, George (pseud. lui Amandine Lucie Aurore Dupin, n. 1 iul. 1804, Paris – d. 8 iunie 1876, Nohant-Vic, Franţa) – 210 ani de la naşterea scriitoarei franceze
v Ziua Mondială a Arhitecturii
2 Iulie
v Cehov, Anton Pavlovici (n. 17 ian. 1860 – d. 2 iul. 1904) – 110 ani de la moartea dramaturgului şi prozatorului rus
v Gârleanu, Emil (n. 5 ian. 1878, Iaşi – d. 2 iul. 1914, Craiova) – 100 de ani de la moartea prozatorului român
v Gluck, Christoph Willibald (n. 2 iul. 1714, Berching, Germania – d. 15 nov. 1787, Viena) – 300 de ani de la naşterea compozitorului austriac
v Ştefan cel Mare (n. 1433, Oneşti – d. 2 iul. 1504, Suceava) – 510 de la moartea marelui domnitor român
4 Iulie
v Curie, Marie (n. Maria Sklodowska, la 7 nov. 1867, Varşovia – d. 4 iul. 1934, Franţa) – 80 de ani de la moartea chimistei, care a fost şi premiată Nobel
v Hawthorne, Nathaniel (n. 4 iul. 1804, Salem, SUA – d. 19 mai 1864, Plymouth, SUA) – 210 ani de la naştere şi 150 de ani de la moartea prozatorului american
5 Iulie
v Cocteau, Jean (n. 5 iulie 1889 – d. 11 oct. 1963) – 125 de ani de la naşterea poetului, prozator, dramaturg, eseist şi scenarist francez
6 Iulie
v Vinea, Ion ( pseud. lui Ioan Eugen Iovanache, n. 17 apr. 1895, Giurgiu – d. 6 iul. 1964, Bucureşti) – 50 de ani de la moartea poetului, prozator şi traducător
7 Iulie
v Feuchtwanger, Lion (n. 7 iul. 1884, München – d. 21 dec. 1958, Los Angeles) – 130 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului german
10 Iulie
v Calvin, Jean (n. 10 iul. 1509, Noyon, Franţa – d. 27 mai 1564, Geneva, Elveţia) – 505 ani de la naştere şi 450 de ani de la moartea teologului şi moralistului protestant
11 Iulie
v Olivier, lord Laurence (n. 22 mai 1907, Dorking, Anglia – d. 11 iul. 1989, Steyning, Anglia) – 25 de ani de la moartea actorului şi regizorului britanic
12 Iulie
v Nedelciu, Mircea (n. 12 nov. 1950, com. Fundulea, jud. Ilfov – d. 12 iul. 1999, Bucureşti) – 15 ani de la moartea prozatorului şi eseistului
v Modigliani, Amedeo (n. 12 iul. 1884, Livorno, Italia – d. 25 ian. 1920, Paris, Franţa) – 130 de ani de la naşterea pictorului şi sculptorului italian stabilit în Franţa
v Neruda, Pablo (n. Neftali Ricardo Reyes Basoalto la 12 iul. 1904, Parral – d. 23 sept. 1973, Santiago) – 110 ani de la naşterea poetului şi omului politic chilian
v Noica, Constantin (n. 12 iul. 1909, com. Vităneşti, jud. Teleorman – d. 4 dec. 1987, Sibiu) – 105 ani de la naşterea filosofului şi eseistului român
14 Iulie
v Banuş, Maria (n. Marioara, la 10 apr. 1914, Bucureşti – d. 14 iul. 1999) – 100 de ani de la naşterea poetei, eseistă, prozatoare şi traducătoare româncă de origine evreiască şi 15 ani de la moartea ei
19 Iulie
v Degas, Edgar (n. 19 iul. 1834, Paris, Franţa – d. 27 sept. 1917, Paris, Franţa) – 180 de ani de la naşterea renumitului pictor francez
v Keller, Gottfried (n. 19 iul. 1819, Zürich, Elveţia – d. 15 iul 1890, Zürich) – 195 de ani de la naşterea poetului şi prozatorului elveţian de limbă germană
v Petrarca, Francesco (n. 20 iul. 1304, Arezzo, Italia – 19 iul. 1374, Arquá Petrarca, Italia) – 710 ani de la naştere şi 640 de ani de la moartea poetului italian
20 Iulie
v Petrarca, Francesco (n. 20 iul. 1304, Arezzo, Italia – 19 iul. 1374, Arquá Petrarca, Italia) – 710 ani de la naştere şi 640 de ani de la moartea poetului italian
v Ziua Aviaţiei Române
21 Iulie
v Biberi, Ion (n. 21 iul. 1904, Turnu Severin – d. 27 sept. 1990, Bucureşti) – 110 ani de la naşterea prozatorului, eseist şi critic literar român
v Hemingway, Ernest Miller (n. 21 iul. 1899, Oak Park, SUA – d. 2 iul. 1961, Ketchum, SUA) – 115 ani de la naşterea jurnalistului, romancier şi nuvelist american
23 Iulie
v Enescu, Radu (n. 12 iul. 1925, Satu Mare – d. 23 iul. 1994, Oradea) – 20 de ani de la moartea filosofului şi eseistului bihorean
24 iulie
v Wedekind, Frank (n. 24 iul. 1864 – d. 9 mart. 1918) – 150 de ani de la naşterea dramaturgului şi poetului german
25 Iulie
v Coleridge, Samuel (n. 21 oct. 1772 – d. 25 iul. 1834) – 180 de ani de la moartea poetului, dramaturg, critic literar şi filosof englez
26 Iulie
v Huxley, Aldous Leonard (n. 26 iul. 1894, Godalming, Anglia – d. 22 nov. 1963, Los Angeles, SUA) – 120 de ani de la naşterea eseistului şi romancierului englez
27 Iulie
v Dumas, Alexandre (zis şi Dumas-fiul, n. 27 iul. 1824, Paris – d. 27 nov. 1895, Marly-le-Roy, Franţa) – 190 de ani de la naşterea romancierului şi dramaturgului francez, fiul natural al lui Alexandre Dumas
29 Iulie
v Kästner, Erich (n. 23 febr. 1899, Dresda, Germania – d. 29 iul. 1974, München, Germania) – 115 ani de la naştere şi 40 de ani de la moartea poetului şi romancierului german
v Ziua Imnului Naţional al României
30 Iulie
v Teodoreanu, Al.(exandru) O.(svald) (pseud. Păstorel, n. 30 iul. 1894, Dorohoi – d. 15 mart. 1964, Bucureşti) – 120 de ani de la naştere şi 50 de ani de la moartea prozatorului, poet, eseist şi traducător
31 Iulie
v Diderot, Denis (n. 5 oct. 1713, Langres, Franţa – d. 31 iul. 1784, Paris) – 230 de ani de la moartea filosofului, prozator, dramaturg şi critic de artă francez
v Petőfi Sándor (pseud. lui Petrovics Sándor, n. 1 ian. 1823, Kiskőrös, Ungaria – d. 31 iul. 1849, Sighişoara) – 165 de ani de la moartea poetului, prozator şi dramaturg maghiar
v Saint-Exupéry, Antoine-Marie-Roger de (n. 29 iun. 1900, Lyon, Franţa – d. 31 iul. 1944, Marsilia, Franţa) – 70 de ani de la moartea romancierului şi eseistului francez
↧
Întâlnire cu românii din Transcarpatia
Nicolae Iorga spunea că "un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii."
![]()
Marţi seara ne-am întâlnit, noi, orădenii, în Sala Mare a Primăriei, cu românii din Apşa de Jos, cu fraţii noştri din Transcarpatia. Dr. Ion Botoş a venit, din nou, în vizită la Oradea, însoţit de elevi şi de profesori. Ne-a adus şi a lansat ultimul număr din revista "Apşa", dedicat omagierii conf. univ. dr. Constantin Mălinaş.
Revista "Apşa" este o revistă trăită, nu doar scrisă, la fel ca toate cărţile şi publicaţiile care apar în dreapta Tisei. Acolo trăiesc şi gândesc româneşte 50.000 de suflete. Costurile mari necesare tipării revistei (CJ Maramureş a oprit finanţarea în ianuarie a.c.) a făcut ca ea să fie sponsorizată de către băimăreni (prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare), maramureşeni (primarul Ovidiu Nemeş - Primăria Sighetu Marmaţiei) sau orădeni (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi).
A mai existat o revistă la Apşa de Jos, "Maramureşenii", dar apariţia ei a fost sistată atunci când nu s-au mai primit bani de la bugetul statului.
Românii din dreapta Tisei şi-au păstrat de-a lungul secolelor graiul, credinţa şi fiinţa stămoşească. De acolo, de pe acel meleag, nu se pleacă: "Se spune că deşi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, România, Cehoslovacia, Ucraina subcarpatică, Ungaria horthystă, Uniunea Sovietică (Rusia) şi azi, noi, românii din Trascarpatia locuim în Ucraina independentă, niciodată nu am plecat de acasă" - Ion Botoş.
Prima menţiune documentară a Maramureşului apare în anul 1199, iar satele maramureşene din dreapta Tisei au fost atestate documentar în "Diplomele Maramureşene din secolele XIV şi XV", de Ioan Mihaly de Apşa. Cea mai veche mănăstire din Maramureşul Istoric este Mănăstirea Peri, atestată documentar în anul 1391, când mănăstirea avea statut de stavropighie şi la tipografia căreia a fost tipărită pentru prima dată în limba română Cartea Sfântă, Biblia (1696).
În epoca feudală întâlnim pomeniţi ca donatori de cărţi, "jupâni"şi "jupânese", adică nobili români "cinstiţi boieri ieşiţi din popor", cu funcţii şi ranguri în conducerea comitatului (Alexe Pop de Apşa, Ladislav Borca, Nicolae Pop de Apşa).
La sfârşitul primului război mondial, românii din dreapta Tisei care fuseseră mobilizaţi pe câmpul de luptă, sperau că vor începe o viaţă nouă. Din păcate graniţele României s-au stabilit conform Conferinţei de Pace de la Paris, care s-a bazat pe tratatul secret încheiat între România şi Antanta în anul 1916 şi care nu stabilea nimic privitor la frontiera nordică a ţării. Maramureşul din dreapta Tisei a fost alipit în anul 1920 (Tratatul de pace de la Versailles) Cehoslovaciei, cu o populaţie de peste 15.000 de români, locuitori în Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina etc, aceştia rămânând separaţi de fraţii lor.
În Transcarpatia de astăzi există 13 şcoli cu predare în limba română, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, dar şi câteva instituţii pentru alte culte.
Legăturile culturale şi de suflet cu românii din patria mamă, fac ca acest pământ românesc să îşi păstreze rădăcinile şi cuvântul românesc să dăinuie.
Bibliografie:
- Botoş, Ion M. - Românii din Transcarpatia: Maramureşul istoric.- Ediţia a II-a. Târgovişte : Editura Macarie, 2005.
http://bihorstiri.ro/gazeta-romanilor-din-transcarpatia-va-fi-lansata-si-la-oradea/
http://www.bihon.ro/lansarea-gazetei-apsa/1433515
Marţi seara ne-am întâlnit, noi, orădenii, în Sala Mare a Primăriei, cu românii din Apşa de Jos, cu fraţii noştri din Transcarpatia. Dr. Ion Botoş a venit, din nou, în vizită la Oradea, însoţit de elevi şi de profesori. Ne-a adus şi a lansat ultimul număr din revista "Apşa", dedicat omagierii conf. univ. dr. Constantin Mălinaş.
Revista "Apşa" este o revistă trăită, nu doar scrisă, la fel ca toate cărţile şi publicaţiile care apar în dreapta Tisei. Acolo trăiesc şi gândesc româneşte 50.000 de suflete. Costurile mari necesare tipării revistei (CJ Maramureş a oprit finanţarea în ianuarie a.c.) a făcut ca ea să fie sponsorizată de către băimăreni (prof. dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene "Petre Dulfu" Baia Mare), maramureşeni (primarul Ovidiu Nemeş - Primăria Sighetu Marmaţiei) sau orădeni (Direcţia Judeţeană pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi).
A mai existat o revistă la Apşa de Jos, "Maramureşenii", dar apariţia ei a fost sistată atunci când nu s-au mai primit bani de la bugetul statului.
Românii din dreapta Tisei şi-au păstrat de-a lungul secolelor graiul, credinţa şi fiinţa stămoşească. De acolo, de pe acel meleag, nu se pleacă: "Se spune că deşi am trecut de-a lungul timpului prin Austro-Ungaria, România, Cehoslovacia, Ucraina subcarpatică, Ungaria horthystă, Uniunea Sovietică (Rusia) şi azi, noi, românii din Trascarpatia locuim în Ucraina independentă, niciodată nu am plecat de acasă" - Ion Botoş.
Prima menţiune documentară a Maramureşului apare în anul 1199, iar satele maramureşene din dreapta Tisei au fost atestate documentar în "Diplomele Maramureşene din secolele XIV şi XV", de Ioan Mihaly de Apşa. Cea mai veche mănăstire din Maramureşul Istoric este Mănăstirea Peri, atestată documentar în anul 1391, când mănăstirea avea statut de stavropighie şi la tipografia căreia a fost tipărită pentru prima dată în limba română Cartea Sfântă, Biblia (1696).
În epoca feudală întâlnim pomeniţi ca donatori de cărţi, "jupâni"şi "jupânese", adică nobili români "cinstiţi boieri ieşiţi din popor", cu funcţii şi ranguri în conducerea comitatului (Alexe Pop de Apşa, Ladislav Borca, Nicolae Pop de Apşa).
La sfârşitul primului război mondial, românii din dreapta Tisei care fuseseră mobilizaţi pe câmpul de luptă, sperau că vor începe o viaţă nouă. Din păcate graniţele României s-au stabilit conform Conferinţei de Pace de la Paris, care s-a bazat pe tratatul secret încheiat între România şi Antanta în anul 1916 şi care nu stabilea nimic privitor la frontiera nordică a ţării. Maramureşul din dreapta Tisei a fost alipit în anul 1920 (Tratatul de pace de la Versailles) Cehoslovaciei, cu o populaţie de peste 15.000 de români, locuitori în Apşa de Jos, Apşa de Mijloc, Slatina etc, aceştia rămânând separaţi de fraţii lor.
În Transcarpatia de astăzi există 13 şcoli cu predare în limba română, 6 biserici ortodoxe, 4 biserici greco-catolice, dar şi câteva instituţii pentru alte culte.
Legăturile culturale şi de suflet cu românii din patria mamă, fac ca acest pământ românesc să îşi păstreze rădăcinile şi cuvântul românesc să dăinuie.
Bibliografie:
- Botoş, Ion M. - Românii din Transcarpatia: Maramureşul istoric.- Ediţia a II-a. Târgovişte : Editura Macarie, 2005.
http://bihorstiri.ro/gazeta-romanilor-din-transcarpatia-va-fi-lansata-si-la-oradea/
http://www.bihon.ro/lansarea-gazetei-apsa/1433515
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Schimburi cultural-educative transfrontaliere: Este al patrulea an cand Biblioteca Judeteana este pe lista de obiective culturale a Grupului Maramuresul istoric, Transcarpatia, Ucraina.
![]()
![]()
![]()
![]()
Anul acesta profitand de proiectul Lecturi de vara al Fundatiei Culturale de pe langa Biblioteca Gheorghe Sincai, am zis sa extindem colaborarea culturala, oferind carti musafirilor nostri si , rugandu-i sa ne trimita impresii de lectura, care vor fi publicate in septembrie in Caietul de Lecturi de vara . Carti ale clasicilor literaturii romane , vor trece granita ducand poezie si proza, in casele romanilor din Ucraina.
Cu Fundatia Morarita, biblioteca mai are un proiect in derulare.
Prezentam cateva imagini din timpul vizitei la Biblioteca Judeteana .
↧
Lecturi de vara la biblioteca Sacueni
↧
↧
Statul inteligent
Am găsit "Un gând"în revista de cultură şi gândire strategică "Sinteza", nr. 5 din iunie a.c. Revista apare în Cluj Napoca şi conţine articole despre Uniunea Europeană, politică internă şi externă, economie şi afaceri, cultură şi artă, sport, ecologie etc.
Acest "gând" ne priveşte pe toţi, fiindcă se referă la statul inteligent, statul care are o viziune, principii şi valori, este aproape de cetăţean şi de interesele acestuia şi se bazează pe criterii de echitate, transparenţă şi corectitudine. Este statul care acumulează şi multiplică resurse atât în sfera naţională cât şi în cea internaţională.
Dar să vedem care ar fi menirea statului inteligent, cu un puternic rol în asigurarea prosperităţii şi siguranţei cetăţenilor săi:
Cetăţenii deznădăjduiţi ai unui stat, sunt cei care nu ştiu că ei sunt actorii distribuiţi în scenariul din prezent şi viitor. Forma de participare a cetăţenului la viaţa statului trebuie să fie una activă şi nu pasivă. Noi toţi, suntem statul... iar uneori, un procent exprimă un singur gând...
Acest "gând" ne priveşte pe toţi, fiindcă se referă la statul inteligent, statul care are o viziune, principii şi valori, este aproape de cetăţean şi de interesele acestuia şi se bazează pe criterii de echitate, transparenţă şi corectitudine. Este statul care acumulează şi multiplică resurse atât în sfera naţională cât şi în cea internaţională.
Dar să vedem care ar fi menirea statului inteligent, cu un puternic rol în asigurarea prosperităţii şi siguranţei cetăţenilor săi:
- Administrează eficient. Consumă raţional şi facilitează accesul cetăţenilor la resurse prin încurajarea antreprenoriatului
- Acţioneză descentralizat, în parteneriat cu comunitatea. Nu îşi menţine populaţia captivă, între două cicluri electorale, cu suficiente resurse cât să subziste, dar nu să le dezvolte
- Îşi cunoaşte avantajele şi limitele. Ştie că cea mai de preţ resursă nu se găseşte doar în subsol, ci şi în universităţi şi birouri
- Promovează elite şi susţine modele. Înţelege că proliferarea corupţiei duce la falimentul moral al colectivităţii
- Are viziune. Este consecvent principiilor, nu sclav al intereselor
- Investeşte în viitor şi îşi asigură prezentul. Recunoaşte că nu există dimensiuni strategice mai importante decât educaţia, cultura şi sănătatea
- Este discret, dar puternic. Distribuie justiţia, atunci când este cazul, într-un mod rapid, proporţional şi eficient
- Ia decizii curajoase. Anticipează pericole şi fructifică oportunităţi. Iubeşte schimbarea, se adapteauă rapid şi face faţă surprizelor
- Se dezvoltă prin dezbatere participativă. Încurajează confruntarea de idei, dar nu o face polarizând segmente sociale
- Furnizează bunăstare în plan intern şi securitate în afara graniţelor. Asigură redistribuirea echitabilă a resurselor, fiind preocuat de cei ce au prea puţin în mai mare măsură decât de cei ce au prea mult
- Învaţă din succese şi eşecuri. Înţelege lanţul cauzal ce duce la apariţia unui rezultat şi proiectează noi idei, planuri de acţiune şi strategii
Cetăţenii deznădăjduiţi ai unui stat, sunt cei care nu ştiu că ei sunt actorii distribuiţi în scenariul din prezent şi viitor. Forma de participare a cetăţenului la viaţa statului trebuie să fie una activă şi nu pasivă. Noi toţi, suntem statul... iar uneori, un procent exprimă un singur gând...
↧
21 IULIE Ernest Miller Hemingway
Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie1899, Oak Park, Illinois, SUA– d. 2 iulie1961, Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzerîn 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literaturăîn 1954, unul dintre cei mai cunoscuți scriitori americani din întreaga lume.
Opera sa are ca sursă o experiență de viață profundă și originală și relatează, conform concepției scriitorului, "lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu", într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice și susținută de un ton colocvial.
The Sun Also Rises și A Farewell to Arms, continuând cu solidele Green Hills of Africa, Winner Takes Nothing și To Have and Have Not și culminând cu complexele Pentru cine bat clopotele. Across the River and into the Trees și The Old Man and the Sea, traiectoria operei lui Hemingway este un continuu crescendo al acelorași teme etern umane: naștere, moarte, viață, neant, luptă, cedare, fidelitate, trădare. Gloria romanului The Old Man and the Sea În perioada de stagnare, Hemingway a reușit să creeze cadrul pentru mai multe romane noi, însă acestea nu s-au transformat niciodată în lucrări complete. A lăsat deoparte aceste lucrări nereușite și a început să scrie povestea unui bătrân pescar din Cuba.
Motivația Juriului Nobel
"... pentru măiestria artei narative, foarte recent demonstrată în «Bătrânul și marea» și pentru influența pe care a exercitat-o asupra stilului contemporan".
În luna octombrie a anului 1954, Ernest Hemingway a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Hemingway se simțea slăbit și, în consecință, se afla în incapacitatea de a participa la ceremonia de decernare a premiilor. Un diplomat american din Suedia va fi prezent la această ceremonie în numele lui Hemingway. Textul discursului de primire pe care diplomatul american l-a citit în numele său era acesta: „Stimați membri ai Academiei Suedeze, Doamnelor și Domnilor neavând priceperea și dezinvoltura pentru a susține un discurs, nici cunoștințe de oratorie sau de retorică necesare, doresc să mulțumesc organizatorilor pentru generozitatea lui Alfred Nobel de a oferi acest premiu. Niciun autor care îi cunoște pe marii scriitori ce nu au primit acest premui nu îl poate accepta decât cu modestie. Nu este necesar să îi menționez pe acești scriitori. Fiecare dintre cei prezenți aici își poate contura propria sa listă, după cunoștințele și conștiința sa. Îmi este imposibil să îl rog pe ambasadorul țării să citescă un discurs în care un scriitor vrea să exprime tot ceea ce se află în sufletul său. Într-o scriere, lucrurile nu pot fi deslușite imediat, și autorul este norocos dacă se întâmplă așa¡ în cele din urmă însă, ele devin destul de clare, atât prin ele însele, cât și datorită gradului de alchimie pe care autorul îl deține, îl va fi suferit sau îl va fi uitat. Scrisul presupune o viață solitară.[...] Am vorbit prea mult pentru un scriitor. Un scriitor trebuie să scrie ceea ce vrea să spună și nu să vorbească despre asta. Încă o dată, vă mulțumesc.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
↧
24 Iulie Alexandre Dumas
Alexandre Dumas
Alexandre Dumas | |
Naștere | |
Deces | |
Ocupație | prozator, publicist |
francez | |
Activitatea literară | |
Deși săracă, familia tânărului de douăzeci și doi de ani Alexandre Dumas, a păstrat atât reputația distinsă a tatălui său cât și legăturile aristocratice, aceasta fiindu-i de folos după restaurarea monarhiei. Vlad Laza
Cariera literara . Continuă să scrie teatru și cunoaște, în fine, succesul în 1829, grație reprezentației cu Henric al III-lea și curtea sa, la Comedia Franceză. Succesul continuă pe toată durata carierei sale literare, în genurile sale predilecte: dramatic și romanul istoric.
A fost un autor prolific (cu ajutorul cunoscut al unor „negri”, mai ales Auguste Maquet care a participat la cele mai multe opere ale lui Dumas), semnând mari opere, cum ar fi Cei trei mușchetarisau Contele de Monte-Cristoîn 1844.
În 2002, cu ocazia bicentenarului nașterii sale, rămășițele sale au fost transferate în Panteonul din Paris, nerespectându-se ultima sa dorință de „a reintra în noaptea viitorului în același loc în care am în viața trecutului”, „în acest fermecător cimitir (din Villers-Cotterêts) care are mai degrabă aerul unui țarc de flori, unde să lași copiii să se joace, decât al unui câmp funebru unde să calci cadavre” (1870).
Fiul său, numit tot Alexandre Dumas, a fost și el scriitor, autor al cunoscutului roman Dama cu camelii.
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Cartea in inima copilului !: Primul proiect din seria proiectelor de Lecturi de vara incheiat! ,,CARTEA ÎN INIMA COPILULUI’’ PROIECT DE EDUCAȚIE LITERARĂ ...
Alte activitati ale Centrului Cultural din Husasau de Cris.
http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/tabara-de-creatie-religioasa-la-manastirea-izbuc-2
Alte activitati ale Centrului Cultural din Husasau de Cris.
http://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/tabara-de-creatie-religioasa-la-manastirea-izbuc-2
↧
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara in biblioteca din Salonta
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara in biblioteca din Salonta: Programul Lecturi de vară este in desfasurare la Biblioteca ”Teodor Neș ” din Salonta sub numele de ”La Izvorul nesecat”. Avem mulți copi...
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara- Premierea concursului de eseuri
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Lecturi de vara- Premierea concursului de eseuri: Premierea va avea loc în data de 11 august 2014, ora 11, în amfiteatrul bibliotecii. Se vor acorda premii şi menţiuni. Ii asteptam pe ce...
↧
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Concursul de eseuri
Fundatia Culturală de pe langă Biblioteca ”Gheorghe Sincai”: Concursul de eseuri: http://sectia-copii-bjbihor.blogspot.ro/2014/08/concurs-de-eseuri.html Concurs de eseuri Fundaţia "Mereu Aproape", în pa...
http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/elevii-de-azi-scriitorii-de-maine-premiati-pentru-eseuri-147190.html
![]()
şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat concursul de eseuri "Cum am început eu să citesc"![]()
eseurilor trimise, unul s-a remarcat în mod deosebit: "Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi.![]()
"Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Cartea-canon al visului"şi Sandra Ana-Maria Borta
![]()
![]()
![]()
![]()
http://www.crisana.ro/stiri/actualitate-13/elevii-de-azi-scriitorii-de-maine-premiati-pentru-eseuri-147190.html
Fundaţia "Mereu Aproape", în parteneriat cu Fundaţia Culturală de pe lângă Biblioteca "Gheorghe Şincai"
şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" Bihor a organizat concursul de eseuri "Cum am început eu să citesc", dedicat tinerilor cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani. Iubitorii de lectură au fost provocaţi să redacteze un
eseu, în maximum 400 de cuvinte, despre cartea preferată. Peste 30 de participanţi au răspuns invitaţiei şi au
pus în dificultate, prin talentul şi implicarea lor, juriul competiţiei. Astfel, Mirela Petronie, bibliotecar al secţiei
de artă, Radu Deme, voluntar, şi Paul Zoţ, PR al instituţiei, au decis ca, în loc de departajare, să acorde premii
pentru fiecare calitate scriitoricească de care au dat dovadă concurenţii. De la pasiune şi entuziasm la
excelenţă şi sensibilitate, fiecare elev a fost răsplătit pentru efortul său. "Nu aveam niciun dubiu că în acest
concurs se vor înscrie doar adolescenţii care sunt pasionaţi de lectură şi de scris, deopotrivă",
a spus Mirela Petronie. Mulţi dintre cei înscrişi nu s-au prezentat la decernarea premiilor, dar organizatorii
şi-au luat angajamentul de a le înmâna diplomele şi cărţile câştigate (patru titluri oferite, la alegere, fiecărui
concurent), când se vor întoarce din vacanţă. Chiar dacă nu s-a realizat o departajare pe locuri, din rândul
eseurilor trimise, unul s-a remarcat în mod deosebit: "Începuturile unei vieţi petrecute cu nasul în cărţi.Mărturisirile unui şoarece de bibliotecă" i-a adus elevei Carina Iulia Chereji (C. N. Mihai Eminescu)
Marele Premiu. Alături de ea, la festivitate au fost prezenţi: Bianca Segărceanu (C. N. Iosif Vulcan),
premiul "Cel mai pasionat şi entuziast cititor" pentru eseul "Oare chiar am o singură carte preferată?";
Teodora Felicia Şandru (C.N. Mihai Eminescu), premiul "Cea mai emoţionantă lucrare",
pentru eseul "Cartea preferată-sursă de autocunoaştere"; Bogdan Bolboacă (Liceul de Artă Oradea),
"Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Cartea-canon al visului"şi Sandra Ana-Maria Borta(Facultatea de Litere Oradea), "Premiul pentru excelenţă", pentru eseul "Magia cărţii preferate".
.jpg)
↧